Simptome, cauze, tratament și dietă atac de gută

Simptome, cauze, tratament și dietă atac de gută
Simptome, cauze, tratament și dietă atac de gută

Gastrita - cauze, simptome, tratament

Gastrita - cauze, simptome, tratament

Cuprins:

Anonim

Ce este Guta?

Guta este una dintre cele mai frecvente tulburări medicale din istoria omenirii. Guta este rezultatul unei anomalii a capacității organismului de a procesa acidul uric. Acidul uric se acumulează fie din cauza aportului prea mare de acid uric (din alimente bogate, cum ar fi ciocolată, fructe de mare sau vin roșu), fie din incapacitatea organismului de a-l prelucra. Acidul uric se cristalizează apoi în articulații - în principal degetele de la picioare, gleznele, mâinile și încheieturile - provocând inflamația dureroasă a unui atac de gută (artrită de gută). În cazuri severe, creșterea acidului uric poate provoca pietre la rinichi și blocaje ale sistemului de filtrare a rinichilor (tubuli) și deteriorarea permanentă a insuficienței renale sau chiar a rinichiului.

Cine este afectat de guta?

Guta este mai frecventă la bărbați decât la femei. De asemenea, este mai frecventă mai târziu în viață, cu majoritatea pacienților care au atacuri după vârsta de 50 de ani. Dacă părinții tăi au gută, atunci aveți, de asemenea, un risc crescut de a vă goli.

Care sunt factorii de risc ai gutei?

Factorii de risc pentru guta includ:

  • obezitatea
  • Creștere excesivă în greutate
  • Aportul de alcool moderat până la greu
  • Tensiune arterială crescută
  • Funcția renală anormală

Unele medicamente, cum ar fi diuretice (pastile de apă) și care au hormoni tiroidieni mici pot fi, de asemenea, factori de risc pentru a avea atacuri de gută.

Care sunt simptomele gutei?

Articulația mare de la baza degetului mare (prima articulație metatarsalphylangeal) este cel mai frecvent site pentru un atac de gută, cu toate acestea, orice altă articulație poate fi afectată. Cel mai frecvent alte articulații afectate sunt gleznele, genunchii, încheieturile, degetele și coatele.

Pacienții cu atac de gută suferă un debut rapid al durerii în articulația afectată, urmată de umflare, roșeață și sensibilitate severă. Unii se confruntă cu durere atât de intensă încât chiar atingerea ușoară a unei cearceafuri de pe articulație este excitantă. Aceste atacuri dureroase pot dura de la ore la câteva zile. În cazurile de inflamație cronică, atacul poate dura săptămâni întregi. Din păcate, pacienții cu gută sunt expuși riscului de atacuri repetate de artrită gută.

Guta (degetul mare)

Articulația mare de la baza degetului mare (prima articulație metatarsalphylangeal) este cel mai frecvent site pentru un atac de gută, dar alte articulații frecvent afectate sunt gleznele, genunchii, încheieturile, degetele și coatele.

Guta (Degete)

Bucățile de țesut inflamate se pot forma în articulație cu apariții repetate de gută sau cazuri prelungite. Aceste buline se numesc tophi.

Guta (cotul)

Unele dintre articulațiile mai mari ale corpului au un sac plin de lichid în jurul lor care acționează ca un amortizor numit bursa. O bursa ajută, de asemenea, la mecanica de mișcare a articulației. Dacă guta provoacă inflamația și umflarea bursei se numește bursită.

Ce procedură este folosită pentru diagnosticarea artritei gutoase?

Guta este, de obicei, diagnosticată de un medic pe baza localizării articulației inflamate și a istoricului de a avea atacuri similare non-traumatice de durere și umflare. Cel mai de încredere (dar nu întotdeauna necesar) pentru confirmarea gutei este o artrocenteză. Artrocentes este o procedură în care lichidul este retras (aspirat) dintr-o articulație inflamată cu un ac și o seringă, folosind o tehnică sterilă și un anestezic local, cum ar fi lidocaina. Lichidul este trimis la un laborator unde este analizat pentru prezența cristalelor de acid uric.

Cum este diagnosticat guta?

Lichidul retras de o artrocenteză este analizat într-un laborator la microscop pentru prezența cristalelor de acid uric. Analiza fluidelor poate exclude și alte cauze ale inflamației, inclusiv infecțiile bacteriene.

Cum arată cristalele cu acid uric?

Cristalele de acid uric asemănătoare acului sunt vizualizate cel mai bine la microscop.

Cum sunt prevenite atacurile cu guta?

Rămâi bine hidratat este cel mai bun mod de a preveni atacurile de gută. Bea multă apă pe parcursul zilei. De asemenea, o hidratare corespunzătoare scade riscul de apariție a calculilor renali sau a disfuncțiilor renale ca urmare a acidului uric acumulat.

Evitați alcoolul sau beți doar cu moderatie extremă dacă ați avut atacuri de gută în trecut. Alcoolul afectează metabolismul organismului de acid uric și îl poate provoca (hiperuricemie). Dacă nivelurile de acid uric se acumulează în sistemul tău, poate precipita un atac de gută în articulațiile tale.

Tehnici suplimentare de prevenire

Alimentele bogate în purine, cum ar fi crustacee sau carne de organe (ficat, rinichi, creier, piure) pot duce la atacuri de gută. Corpul transformă purinele în acid uric, ceea ce la rândul său duce la atacuri de gută.

Reducerea în greutate generală este, de asemenea, o modalitate de a evita atacurile de gută. O dietă săracă în grăsimi și calorii, combinată cu un regim de exercițiu obișnuit poate ajuta la scăderea probabilității unui atac de gută.

Care sunt tratamentele medicale pentru guta?

Guta este o afecțiune foarte dureroasă. Ameliorează durerea și medicamentele antiinflamatoare sunt principalul tratament al gutei. Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), colchicină (Colcrys) și corticosteroizi sunt utilizate pentru a reduce inflamația articulară.

Alte medicamente, cum ar fi probenecidul (care ajută organismul să excrete excesul de acid uric) și alopurinolul (Zyloprim, Aloprim) (care scade cantitatea de acid uric format de organism) sunt utilizate pentru gestionarea deranjului metabolic care provoacă hiperuricemie și gută. Aceste medicamente scad nivelul ridicat de acid uric din sânge.

Ce înseamnă viitorul pentru guta?

Cercetările sunt în desfășurare pentru a găsi noi strategii de prevenire a gutei. Noi medicamente sunt dezvoltate pentru a împiedica organismul să aibă niveluri ridicate de acid uric și să scadă probabilitatea unui atac dureros de gută.