Apneea în somn: care sunt cauzele și ce consecințe grave are asupra sănătății noastre
Cuprins:
- Ce este apneea de somn?
- Cauzele apneei de somn
- Apnee de somn centrală
- Apnee obstructivă de somn
- Simptome de apnee în somn
- Când să solicitați îngrijiri medicale pentru apnee în somn
- Examinări și teste pentru apnee în somn
- Tratamentul apneei de somn
- Remedii pentru acnee în somn
- Medicamente pentru apnee în somn
- Dispozitive medicale pentru apnee în somn
- Chirurgie pentru apnee în somn
- Urmărirea apneei de somn
- Prevenirea apneei de somn
- Perspective pentru apnee în somn
Ce este apneea de somn?
Apneea de somn este o afecțiune comună caracterizată printr-o reducere periodică sau o oprire completă a respirației în timpul somnului. Există două tipuri principale de apnee în somn; apnee obstructivă de somn (OSA) și apnee centrală de somn (CSA). Apneea de somn mixtă se referă la combinația de apnee centrală și obstructivă de somn.
Apneea este definită ca o încetare sau aproape de încetarea respirației timp de 10 secunde sau mai mult, ceea ce duce la reducerea fluxului de aer la 90% sub normal. O reducere mai puțin severă a respirației se numește hipopnee.
Mecanismul de bază de bază este diferit pentru tipurile de apnee în somn. În mod normal, creierul trimite un semnal mușchilor respiratori pentru a se extinde și a aduce aer în plămâni. În apneea centrală a somnului, creierul nu reușește să transmită acest semnal, provocând o respirație perturbată și neregulată. În apneea obstructivă de somn, creierul trimite semnale adecvate, iar mușchii încearcă să se extindă pentru a iniția respirația, cu toate acestea, fluxul de aer în plămâni este obstruat, provocând o respirație redusă și fluxul de aer în plămâni.
În general, apneea de somn este mai puțin frecventă la copii. Devine mai răspândit odată cu creșterea vârstei și este mai frecvent la bărbați decât la femei. Apneea obstructivă de somn este mai frecventă decât apneea centrală a somnului. Aceste afecțiuni rămân oarecum sub-diagnosticate în populația generală.
Apneea în somn poate duce la:
- somn perturbat,
- somnolență în timpul zilei și
- insomnie.
Dacă nu este tratat, apneea de somn poate contribui la alte afecțiuni medicale, cum ar fi:
- hipertensiune arterială (hipertensiune arterială),
- insuficiență cardiacă congestivă,
- hipertensiune pulmonara,
- boala de inima,
- accidente vasculare cerebrale sau
- chiar moartea.
La copii, poate contribui la creșterea hiperactivității și la dificultăți de concentrare în școală.
Cauzele apneei de somn
Cauzele apneei de somn depind dacă problema principală este centrală sau obstructivă.
Apnee de somn centrală
Sindroamele centrale ale apneei de somn pot fi împărțite în două grupuri; primar (fără o cauză de bază) sau secundar (ca urmare a unei alte afecțiuni). În general, apneea centrală a somnului provine dintr-un mecanism de reglare anormal în creier.
Unele cauze comune ale apneei centrale în somn includ:
- accidente vasculare cerebrale,
- insuficienta cardiaca,
- anumite medicamente,
- unele anomalii congenitale sau
- altitudine inalta.
De asemenea, sugarii prematuri pot fi de risc pentru apneea centrală a somnului.
Creierul reglează respirația prin monitorizarea nivelurilor de oxigen și dioxid de carbon din sânge. Dacă nivelul de oxigen este scăzut sau nivelul de dioxid de carbon este ridicat, creierul semnalează mușchii respirați să respire mai repede pentru a expira mai mult dioxid de carbon și inspira mai mult oxigen. Pe de altă parte, dacă nivelul de oxigen este prea mare sau dioxidul de carbon este prea scăzut, creierul încetinește respirația pentru a permite un echilibru mai normal.
În apneea centrală a somnului, acest mecanism de reglementare este perturbat și recunoașterea sau reacția la nivelul creierului a nivelului de oxigen și dioxid de carbon este afectată. Pe măsură ce respirația se oprește sau încetinește, nivelul de oxigen scade semnificativ mai scăzut, iar nivelul de dioxid de carbon crește semnificativ mai mare decât nivelul necesar pentru a declanșa respirația normală. Aceasta duce la o supra-respirație exagerată tranzitorie pentru a compensa niveluri semnificativ mai mari de dioxid de carbon și niveluri mai mici de oxigen. Ulterior, supra-respirația poate duce la depășirea nivelului de oxigen și dioxid de carbon, inițierea unui alt episod de apnee.
Apnee obstructivă de somn
În apneea obstructivă de somn, problema nu este reglarea respirației de către creier, ci, mai degrabă, are de-a face cu o obstrucție a fluxului de aer în plămâni. Creierul semnalează mușchii respirației pentru a respira. Mușchii încearcă să respire, dar nu poate circula aer din cauza obstrucției fluxului de aer. Prin urmare, nivelurile de oxigen scad și nivelurile de dioxid de carbon cresc până la un nivel care semnalează creierului să trezească corpul pentru a respira (rezultând gazing pentru aer).
În respirație normală:
- aerul curge prin nas și căile nazale (sau pe gură),
- apoi curge în spatele palatului moale și al bazei limbii,
- prin faringe și mușchii asociați și
- între corzile vocale înainte de a intra în plămâni.
Acest flux de aer poate fi compromis la oricare dintre aceste niveluri din mai multe motive. Câteva motive comune includ:
- un sept nazal deviat,
- congestie nazala,
- pasaje înguste
- amigdalele mărite,
- muschi faringieni slabi,
- tonus vocal redus (poate fi legat de medicamente sau alcool),
- leziuni ale cordului vocal,
- traumatisme faciale care duc la pasaje distorsionate ale căilor respiratorii sau
- retragerea limbii la partea din spate a gâtului.
Unii alți factori de risc pentru apneea obstructivă de somn și fluxul de aer obstruționat includ:
- obezitate și creștere în greutate (care duce la pasaje înguste de aer),
- unele medicamente sedative și alcool (care duc la mușchii faringieni lax, palatul moale și limba),
- boli neuromusculare (cum ar fi accident vascular cerebral, care duce la musculatura slabă a căilor respiratorii),
- infecții ale căilor respiratorii superioare (care conduc la pasaje nazale înguste și umflate) și
- fumat.
Simptome de apnee în somn
Simptomele apneei de somn pot include:
- oboseala din timpul zilei și somnolență,
- insomnie,
- concentrare slabă și atenție,
- probleme de memorie,
- anxietate,
- iritabilitate,
- dureri de cap și
- dificultate în îndeplinirea sarcinilor de muncă.
Alte complicații mai grave ale apneei de somn pot include accidente de muncă sau auto (oamenii sunt de trei ori mai mari să aibă accidente auto din cauza somnolentei). Unele persoane cu apnee ușoară de somn pot să nu aibă deloc simptome evidente.
În plus, apneea de somn poate duce la trezirea frecventă a partenerului de pat, ceea ce duce la insomnie și la simptomele asociate.
Apneea obstructivă de somn poate fi, de asemenea, asociată cu complicații temute pe termen lung, dacă nu sunt diagnosticate și tratate corect. Unele dintre aceste complicații pot include:
- hipertensiune arterială (hipertensiune arterială),
- boli cardiace ischemice (flux de sânge slab la inimă),
- infarct,
- insuficienta cardiaca,
- ritm cardiac neregulat,
- hipertensiune pulmonară (creșterea tensiunii arteriale în vasele de sânge ale plămânilor) sau
- chiar moartea.
Când să solicitați îngrijiri medicale pentru apnee în somn
Dacă sunt prezente simptome și semne care sugerează apnee în somn, atunci este necesară o evaluare medicală adecvată. Un medic de îngrijire primară poate fi cea mai bună persoană pentru evaluarea inițială și screening pentru apneea de somn. Recomandarea la un specialist în somn poate fi, de asemenea, necesară pentru evaluarea și tratamentul în continuare a apneei în somn.
Examinări și teste pentru apnee în somn
Evaluarea apneei de somn începe de obicei cu luarea unui istoric medical detaliat și cuprinzător. Alte condiții medicale (cel mai important, boli de inimă și plămâni), o listă completă de medicamente, istoricul consumului de droguri și alcool, istoric de fumat și o revizuire a simptomelor pertinente pentru apneea în somn sunt de obicei incluse în istoric.
O examinare fizică completă de către medic este, de asemenea, o parte importantă a evaluării. O atenție deosebită poate fi acordată examinării inimii și plămânilor, greutății corporale și înălțimii, evaluării circumferinței gâtului și examinării cavității bucale, faringelui, amigdalelor și pasajelor nazale.
De asemenea, membrii familiei pacientului și partenerii de pat trebuie să fie chestionați cu privire la modelele de somn ale pacientului, sforăitul, problemele de respirație în timpul somnului, au fost martorii apneei în timpul somnului și simptomele apneei de somn.
Polisomnografia este cel mai bun test disponibil (standard de aur) utilizat pentru diagnosticarea sau excluderea apneei de somn. Pe baza istoricului medical și a examenului fizic, în cazul în care medicul suspectează apnee în somn, el sau ea poate apoi să-l trimită pe pacient la un specialist în somn pentru a efectua acest studiu.
Polisomnografia (testul de apnee în somn) necesită de obicei o ședere peste noapte la un centru de somn conceput în acest scop. Individul este legat de monitoare în timp ce dorm în timpul nopții. Mai mulți parametri sunt detectați de către aceste monitoare, inclusiv frecvența cardiacă, oxigenarea sângelui, ritmul respirației, electrocardiograma (ECG sau monitorul cardiac), electroencefalograma (sau EEG, pentru a monitoriza activitatea creierului și stadiile de somn), mișcările membrelor, mișcările ochilor și fluxul de aer.
Multe date utile sunt generate dintr-un studiu de somn peste noapte, care sunt apoi analizate de către medic pentru a face un diagnostic de apnee în somn. Un indice de apnee-hipopnee (AHI) este calculat folosind datele prin împărțirea numărului total de episoade de apnee și hipopnee la numărul de ore de somn. Un indice de 15 sau mai multe este sugestiv pentru apnee în somn (aproximativ un episod de apnee sau hipopnee la fiecare patru minute).
Indicele de tulburări respiratorii (RDI) este o altă măsurare a problemelor de somn legate de respirație, dar este mai puțin utilizat acum decât AHI.
Alte informații sunt obținute și din studiul somnului, inclusiv mișcările membrelor, sforăitul, saturația de oxigen, timpul total de somn și tulburările de somn. Aceste date suplimentare pot fi utilizate pentru a sprijini în continuare diagnosticul de apnee în somn sau pentru a diagnostica alte tulburări legate de somn.
Un alt avantaj al studiului de somn peste noapte este că, odată ce informațiile sugerează apnee în somn, atunci poate fi inițiat tratamentul cu o mașină de respirație specială numită CPAP (presiune continuă pozitivă a căilor respiratorii) și o comparație aspră a calității somnului cu și fără dispozitivul poate fi făcut. Aceasta se numește un studiu împărțit.
Astăzi, tehnologia este disponibilă pentru a efectua teste de apnee la somn la domiciliu (HSAT) la pacienții adecvați. Datele furnizate de oricare dintre numeroasele teste de somn la domiciliu sunt adecvate pentru a stabili diagnosticul de OSA. Cu toate acestea, există pacienți și afecțiuni care pot fi evaluate în mod adecvat doar în laborator. Dacă diagnosticul poate fi făcut acasă, inițierea terapiei PAP se poate face și cu urmărirea de către un specialist în somn pentru a determina eficacitatea terapiei.
Ghid de imagine pentru tulburările de somnTratamentul apneei de somn
Tratamentul adecvat al apneei de somn este esențial atunci când se face diagnosticul pentru a trata simptomele, dar mai important, pentru a preveni afecțiunile co-morbide semnificative asociate cu apneea de somn netratată.
Remedii pentru acnee în somn
O parte importantă a tratamentului pentru apneea de somn poate include modificări de comportament și modificări ale stilului de viață.
Multe persoane cu apnee în somn pot avea mai puține episoade de apnee dacă dorm în anumite poziții. Cel mai frecvent, culcat pe spate poate induce mai multe episoade; prin urmare, dormitul pe o parte poate fi un pas simplu pentru îmbunătățirea somnului.
Alte modificări comportamentale pot include îmbunătățirea setării dormitorului pentru a induce somnul, igiena bună a somnului, evitarea mâncării sau exercitarea înainte de somn și utilizarea dormitorului doar pentru dormit. Trebuie evitat consumul excesiv de alcool, fumatul și alte consumuri de droguri. Respectarea tratamentului altor boli este esențială și pentru terapia adecvată pentru apnee în somn.
Obezitatea și creșterea în greutate sunt factori majori care contribuie la apneea obstructivă de somn. În unele rapoarte, pierderea în greutate s-a dovedit a fi un pas important în tratamentul apneei de somn.
Medicamente pentru apnee în somn
Nu există medicamente specifice sau remedii naturale pentru tratarea apneei de somn. Cu toate acestea, este important să rețineți că medicamentele pentru orice afecțiuni de bază care contribuie la apneea de somn sunt esențiale pentru gestionarea adecvată a acesteia.
Au fost investigații cu privire la unele medicamente pentru tratamentul apneei obstructive sau centrale de somn, dar nu există date concludente disponibile în prezent pentru a înlocui terapia convențională cu dispozitivele medicale discutate mai jos.
Un medicament, modafinil (Provigil), a fost aprobat de Food and Drug Administration (FDA) din SUA pentru a fi utilizat ca terapie adjuvantă pentru persoanele cu simptome persistente în timpul zilei de apnee în somn, în ciuda tratamentului convențional adecvat. Acest medicament poate ajuta somnolența în timpul zilei la pacienții cu apnee în somn; cu toate acestea, nu este un înlocuitor pentru CPAP sau alte modalități.
Tratamentul temporar pentru congestie nazală sau alte cauze reversibile și tranzitorii poate fi, de asemenea, benefic atunci când este necesar.
Dispozitive medicale pentru apnee în somn
După cum s-a descris mai sus, CPAP sau presiunea continuă pozitivă a căilor respiratorii este piatra de temelie a tratamentului pentru apneea obstructivă de somn și majoritatea cazurilor de apnee centrală a somnului. Acesta este un aparat de respirație care împinge aerul în căile respiratorii cu intensități și presiuni reglabile. Această mașină de apnee de somn are tubul conectat la o mască care este plasată pe nasul pacientului (CPAP nazal) și este strânsă de bretele din spatele capului. Măștile nazale au dimensiuni diferite și pot fi montate individual. Presiunile căilor respiratorii sunt determinate pe baza datelor din polisomnogramă și pot fi ajustate sau titrate după cum este necesar. Presiunea ajută esențial la menținerea căilor respiratorii deschise, reduce episoadele de apnee și hipopnee și îmbunătățește oxigenarea prin furnizarea constantă de aer.
Principala problemă cu CPAP este respectarea pacientului. Mașina și masca pot fi deranjante, voluminoase și restricționante; astfel, pacienții pot să nu-i poarte toată noaptea sau în fiecare noapte.
Pentru unii pacienți cu apnee de somn centrală, un dispozitiv de ventilație cu presiune pozitivă noninvazivă (NIPPV) poate fi mai benefic decât un CPAP. Diferența este că un dispozitiv NIPPV poate fi setat pentru a oferi o rată respiratorie de rezervă la indivizii care au apnee centrală de somn din cauza hipoventilării (respirație mai mică decât rata normală). Acest lucru asigură că un număr minim de respirații sunt luate, indiferent de propriul dispozitiv respirator.
Dispozitivele orale sau bucale sunt de asemenea disponibile pentru apnee în somn. În general, aceste aparate orale sunt făcute pentru a menține căile respiratorii orale deschise prin proeminența maxilarului înainte și prevenirea căderii limbii pe spatele gâtului și provocând limitarea fluxului de aer. Unele studii au arătat beneficii clinice cu aceste dispozitive bucale în apnee obstructivă ușoară până la moderată (dar nu severă) prin reducerea indicelui de apnee-hipopnee. Cel mai bine este să aveți aceste dispozitive orale realizate de un dentist special instruit pentru montarea și reglarea adecvată.
Studiile care au comparat CPAP cu dispozitivele bucale pentru apneea somnului au descoperit o îmbunătățire mai obiectivă a somnului pe baza datelor polisomnografice folosind un aparat CPAP decât cu un dispozitiv oral. Cu toate acestea, datele subiective (calitatea somnului și îmbunătățirea simptomelor din timpul zilei raportate de pacienți) au favorizat dispozitivele orale.
De asemenea, au fost studiate perne personalizate pentru pacienții cu apnee în somn. Aceste perne funcționează prin extensie (întindere înapoi) a gâtului, crescând astfel calibrul căilor respiratorii orale și scăzând gradul de obstrucție. În prezent, datele disponibile nu reușesc să susțină în mod definitiv utilizarea sau eficiența acestora; cu toate acestea, unele studii sugerează că aceste perne de apnee de somn sunt benefice în apneea ușoară obstructivă de somn bazată atât pe rapoarte subiective, cât și pe studiile de somn peste noapte. În general nu este recomandat să folosiți aceste perne pentru apnee de somn moderată sau severă sau ca înlocuitor pentru CPAP.
Alarmele de apnee sunt uneori utilizate în cazurile de apnee centrală a somnului la sugari. Aceste alarme monitorizează episoadele de apnee și scoate un sunet atunci când este sesizată apneea. Sunetul trezește copilul (și părinții) pentru a relua respirația normală. Majoritatea sugarilor depășesc această problemă și utilizarea alarmei nu întrerupe în acel moment.
Chirurgie pentru apnee în somn
Uneori, chirurgia este recomandată pentru a trata apneea de somn. Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale disponibile în funcție de situația individuală și de anatomia căilor respiratorii. Chirurgia poate fi recomandată în cazurile în care alte tratamente nechirurgicale (CPAP sau aparate orale pentru apnee în somn) au fost încercate fără succes sau când acestea nu sunt fezabile.
Majoritatea procedurilor chirurgicale implică reducerea obstrucției căilor respiratorii prin eliminarea unor țesuturi din căile respiratorii (palat moale, uvula, reducerea limbii etc.). Similar cu orice procedură, intervențiile chirurgicale cu apneea de somn sunt asociate cu un anumit grad de risc și posibile efecte secundare permanente. Înainte de a continua, riscurile și beneficiile procedurii trebuie discutate în detaliu cu chirurgul și cu specialistul în somn.
În general este recomandat să încercați inițial opțiunile nechirurgicale înainte de a contempla o opțiune chirurgicală. De asemenea, este esențial să se facă un studiu complet de somn pentru a diagnostica clar starea înainte de a lua în considerare opțiunile chirurgicale. Există două motive principale pentru aceasta.
- Pentru a preveni o intervenție chirurgicală inutilă dacă apneea de somn nu este diagnosticul corect.
- Odată efectuată operația, aceasta poate masca semnele apneei de somn, cum ar fi sforăitul, iar acest lucru poate duce la apnee continuă de somn fără a fi recunoscut, diagnosticat și tratat în mod adecvat.
Urmărirea apneei de somn
Odată făcut un diagnostic formal de apnee în somn, este foarte importantă monitorizarea corespunzătoare cu medicul de îngrijire primară și cu somnul. Un rol semnificativ are o gestionare adecvată a oricărei condiții de bază și încurajarea terapiilor comportamentale.
Evaluarea simptomelor apneei de somn, respectarea tratamentului, potrivirea măștii de apnee în somn și ajustarea setărilor CPAP sunt, de asemenea, componente importante ale îngrijirilor de urmărire.
Prevenirea apneei de somn
Prevenirea sindroamelor de apnee în somn poate fi limitată la măsuri preventive legate de afecțiunile medicale care stau la baza contribuției la apneea de somn. În mod similar, abordările comportamentale, cum ar fi pierderea în greutate, renunțarea la fumat, exerciții fizice regulate, evitarea consumului excesiv de alcool și consumul de droguri și igiena corespunzătoare a somnului pot fi măsuri de prevenit a apneei în somn.
Perspective pentru apnee în somn
Perspectiva generală pentru apneea în somn este favorabilă atât timp cât este recunoscută, diagnosticată și tratată din timp. Pericolele apneei de somn netratate pot include dezvoltarea hipertensiunii arteriale, boli de cord, atacuri de cord, tulburări de ritm cardiac, oboseală cronică, probleme de memorie și atenție și accidente.
Apneea și disfuncția erectilă: Care este conexiunea? [SET:textro] Prezentare generală
Apnea obstructivă de somn (OSA)
Cât de gravă este apneea de somn?
Am făcut doar un studiu de somn și medicul meu a stabilit că am apnee în somn. În ciuda faptului că nu observ probleme de somn și de cele mai multe ori mă simt odihnit dimineața, soțul meu insistă să folosesc o mașină CPAP greoaie (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii) din cauza sforăitului meu. Dar dacă mă culcam doar într-o cameră diferită și mă duceam fără tratament? Cât de gravă este apneea de somn?
Tulburări de somn la copii: semne, simptome, tipuri și tratament
Aflați despre tulburările de somn și somn la copii, inclusiv tipuri, cauze, simptome, diagnostic și tratament.